Ieșirea de la putere a fostului președinte venezuelean Nicolás Maduro și creșterea presiunii militare americane au perturbat ecosistemul criminal din Venezuela, punând sub presiune grupări de gherilă columbiene precum ELN și disidenții FARC, care au beneficiat mult timp de legăturile cu chavismul și care acum ar putea să se retragă în Columbia.
ELN și disidenții FARC, actori ai traficului de droguri
Printre organizațiile armate non-statale implicate în traficul de droguri în Venezuela se numără Armata de Eliberare Națională (Ejército de Liberación Nacional – ELN), o gherilă marxist-leninistă din Columbia care s-a extins pe teritoriul venezuelean în complicitate cu figuri militare și politice locale.
Pe lângă ELN, în Venezuela operează și facțiuni disidente ale acum desființatelor Forțe Armate Revoluționare din Columbia (Fuerzas Armadas Revolucionarias de Colombia – FARC), care au moștenit o parte din afacerile controlate anterior de predecesorii lor din FARC.
Delcy Rodríguez tace, Washington cere „rezultate concrete”
Deși președinta interimară Delcy Rodríguez nu a comentat încă prezența gherilelor în Venezuela sau o posibilă acțiune militară împotriva lor, guvernul SUA a cerut „rezultate concrete” din partea administrației sale în lupta cu grupările criminale care controlează comerțul cu droguri al țării.
Potrivit analizei InSight Crime, decizia gherilelor de a rămâne sau de a pleca depinde în mare măsură de faptul dacă guvernul venezuelean cedează cererilor SUA sau, dimpotrivă, își întărește ori cel puțin își menține legăturile cu aceste grupuri, considerate esențiale pentru menținerea la putere a regimului chavist.
ELN, „organizație teroristă străină” din 1997
Cu Rodríguez la conducere, SUA se așteaptă ca noul guvern să devină un aliat în lupta împotriva traficului de droguri, însă legăturile financiare și operaționale ale regimului cu gherilele columbiene riscă să submineze aceste așteptări.
Pentru Washington, ELN este mai mult decât o grupare rebelă: este un actor-cheie al traficului de droguri în regiune și este considerată „Organizație Teroristă Străină” (Foreign Terrorist Organization – FTO) încă din 1997. Mai multe rapoarte ale Congresului SUA, ale Departamentului de Stat și proceduri judiciare americane au documentat participarea activă a membrilor ELN la traficul de droguri.
În octombrie 2025, secretarul american al Apărării a legat ELN de o ambarcațiune care ar fi transportat cocaină în Caraibe și care a fost distrusă într-un atac aerian american, incident soldat cu trei morți.
Miza petrolului: Trump și investiții de „cel puțin 100 miliarde”
Dincolo de droguri, ELN ar putea reprezenta și un risc pentru interesele petroliere americane în Venezuela. După capturarea lui Maduro, președintele Donald Trump a transmis clar că dorește ca SUA să aibă un rol activ în industria petrolieră venezueleană și a susținut ideea ca marile companii petroliere să investească „cel puțin 100 de miliarde de dolari” pentru revitalizarea și reconstruirea infrastructurii energetice degradate a țării.
Totuși, ELN ar putea periclita planurile de afaceri ale lui Trump pentru Venezuela. Gruparea are un istoric de atacuri asupra infrastructurii petroliere din Columbia, atât ca sursă de finanțare, cât și ca instrument de presiune politică asupra guvernului columbian și a companiilor asociate. Dacă firme străine își încep operațiunile în zone cu prezență ELN – precum regiunea Lacului Maracaibo și Centura Petrolieră Orinoco – gherila ar putea aplica aceeași strategie și acolo.
Operațiuni FANB: patru acțiuni, fără arestări
Academicieni și cercetători consultați de InSight Crime consideră că, în pofida presiunii SUA, o confruntare deschisă cu ELN ar fi extrem de disruptivă pentru regimul venezuelean. De ani de zile, relația dintre gherilă și sectoare ale statului venezuelean este descrisă ca „simbiotică”, ceea ce înseamnă că orice schimbare într-o parte o afectează și pe cealaltă.
Elizabeth Dickinson, director adjunct pentru America Latină la International Crisis Group, a explicat: „Faptul că armata sau Garda Națională se vor confrunta cu o organizație criminală cu care mențin anumite relații economice pare puțin probabil, cel puțin pe termen scurt”.
Din mijlocul lunii august, InSight Crime a relatat despre „cel puțin patru operațiuni” ale Forței Armate Naționale Bolivariene (Fuerza Armada Nacional Bolivariana – FANB) care au vizat structuri ELN în state de frontieră precum Zulia și Amazonas. Deși în aceste operațiuni au fost confiscate pliante, uniforme și arme vechi, impactul asupra operațiunilor ELN a fost minim și nu a fost arestat nimeni. În evaluarea InSight Crime, acțiunile au funcționat mai degrabă ca instrument de propagandă în eforturile anti-crimă ale guvernului venezuelean.
În plus, istoricul forțelor de securitate venezuelene în confruntarea cu gherilele ridică semne de întrebare privind eficiența unor astfel de acțiuni: între 2020 și 2021, în timpul ciocnirilor din Apure cu disidenții Frontului 10 al FARC, armata venezueleană a suferit înfrângeri semnificative. Atacarea ELN – mai adânc înrădăcinată în relațiile cu guvernul venezuelean – ar implica un risc și mai mare și ar putea împinge Venezuela spre un conflict armat intern similar celui din Columbia.
Retrageri după 3 ianuarie și mișcări spre frontieră
În timp ce noii lideri ai Venezuelei analizează opțiuni militare și politice, presa, rapoarte de informații și surse consultate de InSight Crime au confirmat deplasarea trupelor și comandanților ELN din Venezuela către zona de frontieră, mișcare care ar putea duce la acumularea unui control și mai mare în acea regiune.
După operațiunea militară americană care a dus la arestarea și extragerea lui Maduro, la 3 ianuarie, rapoarte ale serviciilor columbiene de informații citate în presă au indicat că mai mulți comandanți ELN și disidenți FARC prezenți în Venezuela au început să se retragă pe teritoriul Columbiei, aparent ca reacție de precauție la noul peisaj politic.
Informația a fost confirmată parțial de Fritz Sánchez, jurnalist venezuelean care acoperă regiunea Amazonului, care a scris pe contul său de pe X că disidenții FARC s-au retras din municipalitatea Cedeño, din statul Bolívar. Într-o discuție cu InSight Crime, Sánchez a precizat: „Disidenții s-au retras după extragerea lui Maduro, în timp ce ELN rămâne, dar mai discret. Fie s-au retras, fie au păstrat un profil mai scăzut, așteptând să vadă cum evoluează peisajul politic din țară”.
„Greva armată” 14–17 decembrie și consolidarea în Catatumbo
Academici, jurnaliști și cercetători susțin că retragerea nu a început după arestarea lui Maduro, ci „se pregătea de săptămâni”. Între 14 și 17 decembrie, ELN a declarat o „grevă armată” în semn de protest față de ceea ce a numit interferență militară americană în America Latină și Caraibe. În acea perioadă, comunitățile din teritoriile controlate de gherilă s-au confruntat cu restricții de mobilitate și amenințări privind orice interacțiune cu alți actori înarmați.
Potrivit cercetătorilor și analiștilor, „greva armată” a servit și ca acoperire pentru o rearanjare a liderilor și luptătorilor la frontiera Columbia–Venezuela. Între timp, din decembrie 2025, ELN a trimis comandanți de rang înalt, cu experiență militară, în zone strategice din Catatumbo, pentru a securiza controlul teritorial și a anticipa potențiale conflicte cu alți actori înarmați.
Elizabeth Dickinson a explicat pentru InSight Crime: „În ultimele luni, a devenit mai urgent și o prioritate pentru ELN să-și consolideze controlul asupra frontierei și să reducă riscul ca alți actori să ocupe poziții strategice care i-ar putea periclita dominația teritorială și economiile criminale”.
Acord SUA–Columbia pe 7 ianuarie și avertismentul lui Petro
De ani de zile, frontiera Columbia–Venezuela a fost principalul bastion strategic al ELN, crucial pentru finanțare, proiectul politico-militar și supraviețuirea grupării. Recent, aceeași zonă a devenit un punct de interes pentru SUA, ceea ce ar putea duce la presiuni sporite asupra gherilei și la contestarea controlului său.
La 7 ianuarie, președinții Columbiei și Statelor Unite au discutat la telefon și au ajuns la un acord verbal privind cooperarea în domeniul securității și al combaterii traficului de droguri, cu accent special pe o ofensivă comună împotriva operațiunilor ELN de-a lungul frontierei Columbia–Venezuela. Acordul a fost confirmat de ministrul columbian al Apărării, Pedro Sánchez, într-o conferință de presă la Washington.
La 13 ianuarie, președintele columbian Gustavo Petro a transmis un avertisment către ELN într-o postare pe X, privind consecințele dacă gruparea nu renunță la controlul veniturilor din droguri ilicite și minerit ilegal provenite din Venezuela. „Dacă ELN nu se alătură procesului de pace și nu părăsește Venezuela, vor exista acțiuni militare comune cu Venezuela”, a scris Petro.
În paralel, ELN nu și-a oprit ofensiva militară împotriva disidenților din Frontul 33 al FARC în Catatumbo, o regiune-cheie de frontieră care a devenit câmp de luptă pentru controlul unuia dintre cele mai importante enclave de trafic de droguri din regiune încă de la începutul anului 2025.
Întoarcerea în Columbia nu garantează pacea
Chiar dacă gherilele se repliază spre teritoriul columbian, acest lucru nu înseamnă automat o reducere a violenței. Dincolo de graniță, ele se vor confrunta cu mai mulți inamici criminali, un guvern ostil și lipsa unui stat complice în activitățile lor ilegale.
Surse: InSight Crime (Venezuela Investigative Unit), 22 ian 2026 / 26 ian 2026
