Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat luni un decret care ridică dimensiunea autorizată a forțelor armate la 2,4 milioane de persoane, dintre care 1,5 milioane sunt militari activi, potrivit documentului publicat pe portalul oficial rus de informații juridice.
Foto: kremlin.ru, CC BY 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0, via Wikimedia Commons
Decretul, cu numărul 700, prevede și ca guvernul să aloce din bugetul federal fondurile necesare Ministerului Apărării pentru a pune în aplicare creșterea de personal.
Noul plafon este cu 15.500 mai mare decât cel stabilit prin decretul intrat în vigoare la 1 august, care fixa efectivele totale la 2.426.130, inclusiv 1.535.000 de trupe. În martie, un decret prezidențial stabilise totalul la 2.391.770, iar în iunie la 2.399.130.
O agenție de presă de stat rusă a relatat că este a patra oară în 2026 când este semnat un astfel de decret și că, din martie până în prezent, creșterea totală a dimensiunii autorizate a armatei ar fi de 49.860. Cifrele nu au putut fi verificate independent.
În aceeași zi, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că Rusia ar fi început deja o mobilizare suplimentară și că „a crescut numărul de oameni care sunt recrutați prin diferite metode” și „plănuiește să crească și să atragă străini”.
Zelenski a mai spus că Rusia își extinde utilizarea trupelor nord-coreene, invocând informații ale Direcției Principale de Informații a Ucrainei (HUR). Potrivit lui, peste 8.000 de militari nord-coreeni s-ar afla deja în Rusia, sunt pregătiri pentru desfășurarea a încă 10.000 și ar exista planuri pentru până la 50.000 în plus.
Autoritățile ucrainene au avertizat de mai multe luni asupra unei posibile mobilizări a Moscovei în toamna lui 2026, după alegerile parlamentare pentru Duma de Stat, iar în iulie agenții ucrainene de informații militară și externă au estimat existența unui plan de mobilizare a încă 600.000 de persoane, împărțit între 2026 și 2027. Kremlinul a negat constant că ar pregăti o nouă mobilizare.
Tensiunile de securitate din regiune au crescut pe fondul războiului din Ucraina și al avertismentelor repetate ale unor state europene că conflictul ar putea depăși granițele Ucrainei. Pe 25 septembrie, Putin a negat că Moscova s-ar pregăti de război cu Europa, a acuzat statele baltice că ar încălca drepturile vorbitorilor de limbă rusă și a spus că Rusia va continua să „lupte” pentru ei, ironizând îngrijorările Estoniei drept „clovnerie politică”.
Sursa: Kyivpost
