Bruxelles/Varșovia – Liderii europeni au reacționat ferm la amenințările președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra Groenlandei, prim-ministrul polonez Donald Tusk avertizând luni că Europa riscă colapsul dacă nu rămâne unită în fața presiunilor din partea celui mai puternic aliat NATO.
Foto credit: © European Union, 1998 – 2026, Attribution, via Wikimedia Commons
Avertismentul lui Tusk: „Unul pentru toți sau suntem terminați”
Prim-ministrul polonez Donald Tusk a emis luni un avertisment sever adresat liderilor europeni în contextul amenințărilor reînnoite ale lui Trump privind Groenlanda. Conform Sunday Guardian Live, Tusk a avertizat continentul că riscă colapsul dacă nu reușește să rămână unit, declarând că Europa nu va fi luată „în serios” dacă rămâne „slabă și divizată: nici dușman, nici aliat”.
Potrivit SFG Media, pro-europeanul centrist a scris pe rețelele sociale luni că Europa nu va fi luată „în serios” dacă rămâne „slabă și divizată – nici un dușman, nici un aliat”, adăugând că concluzia este deja clară: „Trebuie în sfârșit să credem în propria noastră forță, să continuăm să ne reînarmăm și să menținem o unitate de care nu am mai avut parte niciodată. Unul pentru toți și toți pentru unul. Altfel, suntem pierduți”.
Dupa cum relatează aceeași sursă, declarațiile au venit în contextul unei escaladări reînnoite în relațiile cu Statele Unite, după ce președintele Donald Trump a revenit la ideea de a stabili controlul asupra Groenlandei – un teritoriu auto-guvernat al Danemarcei, față de care și-a exprimat anterior interesul.
Solidaritatea nordică: „Deplină solidaritate cu Danemarca”
Țările nordice și-au exprimat imediat solidaritatea cu Danemarca după declarațiile lui Trump de duminică seară. Potrivit The European Conservative, controversa a declanșat o manifestare neobișnuită de unitate politică în Europa de Nord, prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre declarând pe contul său X că Groenlanda este o parte integrantă a Regatului Danemarcei și exprimându-și „deplina solidaritate” cu Copenhaga, iar prim-ministrul suedez Ulf Kristersson și președintele finlandez Alexander Stubb au adoptat o linie similară.
Poziția puterilor europene majore
Sprijinul Franței, Germaniei și Marii Britanii
Conform The Copenhagen Post, Franța, Germania, Marea Britanie și Comisia Europeană luni au exprimat sprijin pentru Danemarca și Groenlanda după noile amenințări ale președintelui american Donald Trump privind preluarea controlului asupra Groenlandei, atât Germania cât și Franța subliniind că „frontierele nu pot fi schimbate prin forță”.
Bloomberg raportează că oficialii europeni s-au angajat să sprijine Groenlanda după ce președintele american Donald Trump și-a reînceput campania de preluare a insulei auto-guvernate în urma atacului său asupra Venezuelei, iar pe întreg continentul, cele mai mari puteri ale Europei au exprimat solidaritate cu Groenlanda, un teritoriu semi-autonom în cadrul regatului danez, la scurt timp după ce prim-ministrul danez Mette Frederiksen a afirmat că Trump nu are dreptul să anexeze Groenlanda.
Italia: Apel la protejarea Groenlandei
Potrivit Modern Diplomacy, liderii europeni, inclusiv Marea Britanie, Germania, Franța și UE, au reafirmat imediat statutul Groenlandei în cadrul Regatului Danemarcei și principiul autodeterminării, episodul expunând un nerv sensibil în relațiile transatlantice, arătând cum ambițiile geopolitice unilaterale ale lui Trump pot intra în conflict direct cu suveranitatea aliată și normele diplomatice.
Dupa cum subliniază aceeași sursă, răspunsul puternic și unificat din partea Europei semnalează un efort preventiv de stabilire a unei linii roșii ferme împotriva revizionismului teritorial în cadrul însuși alianței NATO, demonstrând cum politicile declarate ale lui Trump față de alte națiuni, precum Venezuela, creează anxietăți de securitate tangibile printre aliați care se tem de tactici coercitive similare.
Contextul operațiunii din Venezuela
Amenințările reînnoite ale lui Trump privind Groenlanda au venit la o zi după operațiunea militară americană din Venezuela. Conform SFG Media, comentariile au urmat după ce Statele Unite au lovit Venezuela și, într-o operațiune îndrăzneață peste noapte, au arestat liderul său, Nicolas Maduro, iar acțiunea de profil înalt a intensificat temerile în Europa că Washingtonul ar putea căuta să urmărească un scenariu similar de folosire a forței în ceea ce privește Groenlanda.
Potrivit The European Conservative, comentariile lui Trump au venit la câteva zile după operațiunea militară, iar mesajul a fost întărit online când Katie Miller, fost director de comunicare al lui Trump, a distribuit o imagine a Groenlandei acoperită cu steagul SUA, însoțită de un singur cuvânt: „curând”.
Conform aceleiași surse, răspunsul Uniunii Europene la intervenția SUA în Venezuela s-a dovedit inegal, Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, cerând „reținere” într-o declarație susținută de 26 de state membre, cu excepția Ungariei, în timp ce Spania s-a distanțat de linia europeană comună și, împreună cu cinci țări latino-americane, a semnat un text mult mai dur condamnând încălcarea Washingtonului asupra suveranității Venezuelei.
Provocările pentru coeziunea NATO și autonomia strategică europeană
Amenințările lui Trump creează o situație fără precedent în cadrul NATO, având în vedere că vizează un aliat al alianței. Conform Euronews, Ian Lesser, membru distins al German Marshall Fund al SUA, a declarat că „este evident un nivel de bază foarte coroziv pentru coeziunea în cadrul alianței”, adăugând că „există o presupunere că aliații pur și simplu nu se comportă în acest fel” și că „orice ar merge dincolo de tipul de retorică pe care am văzut-o deja în privința Groenlandei ar cauza o criză reală în interiorul Alianței”.
Potrivit CNBC, analistul Mujtaba Rahman a declarat că „o posibilă intervenție americană în Groenlanda este acum cea mai mare sursă de risc pentru alianța transatlantică și coeziunea intra-NATO și intra-UE, probabil mult mai mare decât cele prezentate de invazia Rusiei în Ucraina”.
Dupa cum subliniază Euronews, tensiunile și ostilitățile nu sunt fără precedent printre aliații NATO – Grecia și Turcia, de exemplu, au avut schimburi foarte tensionate în trecut – dar de această dată, membrii în conflict ar putea include garantul securității europene și una dintre națiunile pe care este obligat ostensibil să le ajute să protejeze.
Ce se întâmplă dacă Trump acționează: Implicațiile juridice
Un aspect crucial al situației este că orice amenințare militară la adresa Groenlandei ar activa obligațiile de apărare colectivă atât ale NATO, cât și ale UE.
Conform European Council on Foreign Relations, dacă Trump ar folosi forța militară împotriva Groenlandei, ar ataca prin extensie Danemarca și astfel un aliat NATO, iar spectacolul membrului central al NATO folosind forța împotriva unuia dintre aliații săi mai slabi pentru a captura teritoriu ar slăbi terminal alianța, dar este o amenințare goală atâta timp cât europenii fac față bullyului care este pe cale să intre în Casa Albă.
Investiții concrete în apărarea arctică
În răspuns la amenințări, Danemarca a anunțat măsuri concrete de consolidare a securității în Arctic. Conform European Council on Foreign Relations, între postările lui Trump pe Truth Social, ministrul danez al Apărării a anunțat deja un plan de consolidare a apărării Groenlandei cu aproximativ un miliard de euro, recunoscând că Arctica va fi un câmp de bătălie geopolitic crucial.
Aceeași sursă subliniază necesitatea solidarității europene: aliații europeni ar trebui să sprijine aceste eforturi financiare de consolidare a apărării Groenlandei, precum și apărarea întregii Arctici, în special europenii ar trebui să lucreze cu groenlandezii pentru a investi în capacități de apărare maritimă mai robuste și pentru a asigura securitatea economică în regiune, iar europenii trebuie de asemenea să arate SUA valoarea strategică a colaborării.
Potrivit aceleiași surse, Rusia și China au început deja să își aprofundeze cooperarea pentru a-și consolida propriile interese în Arctic, iar SUA nu pot concura singure în această arenă, deoarece au nevoie de know-how-ul științific, militar și tehnologic european pentru a-și apăra propriile ambiții arctice.
Europa între dependență și autonomie
Situația expune o tensiune fundamentală în relațiile transatlantice. Conform The European Conservative, pe măsură ce Washingtonul se mișcă decisiv, Europa pare blocată în modul reactiv, iar dincolo de expresiile de simpatie pentru Danemarca din partea capitalelor individuale, Bruxelles-ul nu a reușit încă să producă un răspuns coerent – fie la ambițiile SUA în Groenlanda, fie la militarizarea accelerată a Arcticii.
Dupa cum subliniază aceeași sursă, episodul cu Groenlanda scoate la iveală o problemă familială: o Uniune Europeană incapabilă să acționeze strategic și încă puternic dependentă de deciziile luate la Washington – chiar și atunci când acele decizii tulbură propriile frontiere și ordinea de securitate a Europei.
Potrivit Euronews, Lesser a declarat că în timp ce guvernul danez este în modul de criză și insistă că teritoriul nu este de vânzare, Danemarca și Europa au și ele câteva cărți de joc, considerând că „există multe lucruri pe masă deoarece administrația SUA pare să acorde prioritate problemelor economice și comerciale, iar eu cred că există posibilitatea de a face un pachet de măsuri peste Atlantic în care multe lucruri sunt în joc”.
Conform aceleiași surse, UE are două dezavantaje în orice încercare de compromis: unu, obiectivele președintelui american nu sunt complet clare, și doi, se mișcă semnificativ mai lent decât administrația Trump, însă „nu este că Uniunea Europeană sau NATO sunt incapabile să răspundă la aceste provocări, dar ritmul de pe această parte a Atlanticului este mult mai lent decât în Washington”.
Perspectivele viitoare: „Să vorbim în 20 de zile”
Avertismentul lui Tusk despre necesitatea unității europene capătă o semnificație deosebită în contextul în care Trump a sugerat că va reveni la subiectul Groenlandei „în aproximativ două luni” sau „peste 20 de zile”, fără a preciza ce anume intenționează.
Conform Modern Diplomacy, evenimentul servește drept un strigăt de mobilizare pentru autonomia strategică europeană, accelerând potențial inițiativele de cooperare în apărare ale UE și țărilor nordice pentru a contracara imprevizibilitatea percepută a SUA.
Potrivit European Council on Foreign Relations, fixația lui Trump nu este atât de neinspirată pe cât sună – insula bogată în resurse a jucat un rol important în problemele arctice și va deveni un actor geopolitic și mai important pe măsură ce schimbările climatice remodelează regiunea, iar Danemarca și Groenlanda abordează tehnica de vânzare a lui Trump diferit de această dată.
Situația Groenlandei devine astfel un test major pentru capacitatea Europei de a răspunde unită la provocări externe, chiar și atunci când acestea vin de la cel mai important aliat al continentului, și pentru echilibrul delicat dintre dependența de securitatea americană și aspirația către o mai mare autonomie strategică europeană.
Surse: Sunday Guardian Live, SFG Media, The European Conservative, The Copenhagen Post, Bloomberg, Modern Diplomacy, Euronews, CNBC, European Council on Foreign Relations
Scris de Ziare pe Scurt