Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a anunțat duminică că demisionează din funcție, cu mai puțin de un an înainte de finalul mandatului, într-o mișcare menită să-i permită să încerce să devină prim-ministru după alegerile parlamentare anticipate programate pentru 25 octombrie.
Foto: Duma.gov.ru, CC BY 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by/4.0, via Wikimedia Commons
„Îmi dau demisia din funcția de președinte al republicii”, a spus Vučić, citind textul demisiei. Mandatul său ar fi expirat în mod normal în mai anul viitor, însă Constituția îi interzice să candideze pentru un al treilea mandat prezidențial.
Alegerile anticipate sunt văzute ca un test al controlului lui Vučić asupra guvernării, pe fondul unor tensiuni politice ridicate și al protestelor care durează de aproape doi ani. Mișcarea a fost declanșată în noiembrie 2024, după prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, în nordul Serbiei, tragedie în care au murit 16 persoane. Inițial, studenții au cerut responsabilizare, iar protestele s-au transformat ulterior într-o campanie mai amplă pentru justiție și împotriva corupției, cu obiectivul de a înlătura Partidul Progresist Sârb (SNS).
În urma demisiei, Ana Brnabić, aliată apropiată a lui Vučić și fost prim-ministru, a devenit președinte interimar. Brnabić este în prezent președinta Camerei Deputaților în exercițiu. După alegerea noului parlament, noul președinte al legislativului urmează să o înlocuiască pe Brnabić în rolul interimar, să numească prim-ministrul și să stabilească data unui vot prezidențial.
Vučić, liderul SNS, se află la putere de 12 ani fie ca prim-ministru, fie ca președinte, iar partidul său guvernează din 2012, după 14 ani la conducerea țării. Deși funcția de prim-ministru este considerată formal mai puternică decât cea de președinte, Vučić a avut un rol dominant și în timpul celor două mandate prezidențiale, inclusiv prin prezidarea unor ședințe de guvern și prin anunțarea frecventă a deciziilor importante.
În ultimele săptămâni, Vučić a făcut turul țării cu transmisiuni live pe mass-media pro-guvernamentală, a inaugurat drumuri, a oferit ajutoare financiare, a anunțat medicamente mai ieftine și a vizitat alegători la domiciliu. Un organism independent, Bureau for Social Research, a depus o plângere în care susține că Vučić ar fi abuzat o instituție publică, în calitate de președinte, pentru a-și promova partidul; acuzațiile au fost respinse de Vučić, iar autoritățile anticorupție nu au răspuns plângerii, fiind descrise ca aflându-se sub control guvernamental.
Vučić și SNS sunt acuzați de oponenți că ar fi alimentat corupția, ar avea legături cu crima organizată și ar fi restrâns libertățile democratice, inclusiv prin presiuni asupra presei critice, acuzații pe care partidul le neagă și în privința cărora promite în mod repetat măsuri anticorupție. Vučić a acuzat, fără a oferi dovezi, opoziția și mass-media critică că ar intenționa „să distrugă statul” sub o influență străină nespecificată și a susținut, într-o apariție la televiziunea publică RTS, că puteri străine și persoane neidentificate din țară ar plănui să provoace tulburări în noaptea alegerilor.
Pe buletinul de vot se vor regăsi și aliații lui Vučić, inclusiv Partidul Socialist, o alianță de opoziție pro-UE și mai multe grupuri mai mici. Studenții susțin o listă care include experți mai puțin cunoscuți, profesori, cadre didactice, sportivi și persoane din diverse categorii sociale; grupuri de studenți au traversat țara pe biciclete pentru a promova statul de drept și combaterea corupției, în timp ce autoritățile au intervenit dur împotriva protestatarilor, inclusiv prin violență polițienească și rețineri.
Eforturile Serbiei de a adera la Uniunea Europeană au stagnat sub Vučić, pe fondul acuzațiilor de regres democratic și al refuzului de a se alătura sancțiunilor împotriva Rusiei pentru războiul din Ucraina. Analiștii spun că Vučić și grupul susținut de studenți sunt creditați cu procente apropiate, într-o atmosferă descrisă ca de tip referendum.
Sursa: The Guardian
