Administrația Trump profită de schimbarea regimului de la La Paz pentru a slăbi influența Iranului în America Latină. Campania vizează și Chile, Peru și Panama, după ce Ecuador și Argentina au desemnat deja IRGC ca organizație teroristă.
Washington încearcă să transforme Bolivia dintr-un aliat discret al Teheranului într-un front al presiunii occidentale împotriva Iranului, profitând de prăbușirea vechiului regim socialist și de instalarea unui guvern centrist la La Paz. Doi oficiali americani familiari cu dosarul au dezvăluit pentru Reuters că SUA cer acum Boliviei să expulzeze persoane suspectate că sunt agenți ai serviciilor de informații iraniene și să desemneze drept organizație teroristă Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), forța de elită loială Liderului Suprem de la Teheran.
Demersul diplomatic vine la pachet cu cereri similare pentru clasificarea Hezbollah și Hamas ca organizații teroriste—o mișcare care ar alinia Bolivia cu alți parteneri americani din regiune și ar rupe aproape două decenii de cooperare strânsă între La Paz și Teheran.
Ministerul de Externe bolivian a răspuns cu prudență: „încă nu există o poziție complet definită în legătură cu această chestiune.” Nici Departamentul de Stat al SUA, nici misiunea Iranului la ONU nu au oferit comentarii oficiale.
De ce Bolivia? Geografia, permisivitatea și „nodurile secundare” ale Teheranului
Pentru observatorul extern, Bolivia—o țară fără ieșire la mare, cu 12 milioane de locuitori, blocată între Anzii andini și junglele amazoniene—pare o țintă bizară pentru jocuri de spionaj între Washington și Teheran.
Dar pentru oficialii americani actuali și foști din serviciile de informații, statul sud-american a devenit un „nod secundar” crucial pentru operațiunile diplomatice și de spionaj ale Iranului pe continent, după Venezuela lui Nicolás Maduro.
Rick de la Torre, fost ofițer CIA și șef de stație la Caracas, explică: „Baza operațiunilor iraniene din America Latină a fost Venezuela. Dar Bolivia și Nicaragua—unde există guverne autoritare cu relații reci cu Washingtonul—au funcționat ca noduri secundare în ultimii ani.”
Ceea ce face Bolivia atractivă pentru Teheran, potrivit analizelor americane, este combinația dintre trei factori:
1. Un mediu de contrainformații „permisiv” — autoritățile boliviene nu au aplicat scrutinul sever pe care țările cu servicii de informații mai dezvoltate l-ar aplica agenților străini.
2. Geografia centrală — Bolivia se învecinează cu șase țări: Brazilia, Paraguay, Argentina, Chile, Peru și Bolivia, oferind acces discret către țări cu miză mai mare pentru operațiunile clandestine.
3. Climatul politic favorabil — sub Evo Morales (2006-2019) și Luis Arce (2020-2025), ambii din partidul socialist MAS, Bolivia a cultivat relații strânse cu Teheranul pe teme de apărare și securitate, sub umbrela retorică a „luptei împotriva imperialismului american.”
„În practică,” spune de la Torre, „tiparul pe care îl vezi în America Latină este Iranul și Hezbollah folosind jurisdicțiile cele mai permisive drept hub-uri, apoi proiectând discret în state din apropiere mai capabile sau cu miză mai mare.”
Schimbarea de regim: De la Morales la Rodrigo Paz
Tot ce a construit Teheranul în Bolivia riscă acum să se prăbușească. În octombrie 2025, centristul Rodrigo Paz a câștigat alegerile prezidențiale, marcând sfârșitul a două decenii de domnie aproape neîntreruptă a partidului socialist MAS.
Noul guvern a moștenit o criză economică severă și un parlament fragmentat, ceea ce l-a forțat să caute ajutor extern. Washingtonul a oferit o mână întinsă: în decembrie, SUA au făcut Bolivia eligibilă pentru granturi nerambursabile administrate de Millennium Challenge Corporation, o agenție de dezvoltare americană independentă.
În schimb, delegații americani au zburat la La Paz în ianuarie cu o listă de cereri: expulzarea spionilor iranieni, desemnarea IRGC, Hezbollah și Hamas ca organizații teroriste și tăierea legăturilor de securitate cu Teheranul.
Pentru oficialii americani, este o „fereastră unică de oportunitate” — momentul în care un regim nou, fragil economic și disperat după investiții occidentale, ar putea fi convins să renunțe la partenerii nepopulari din tabăra adversă.
Campania regională: Ecuador, Argentina și vizele Chile, Peru, Panama
Presiunile asupra Boliviei nu sunt izolate. SUA orchestrează o campanie multiplă de redesenare a hărții geopolitice sud-americane în detrimentul Teheranului.
În septembrie 2025, Ecuador—aliat SUA—a desemnat IRGC, Hamas și Hezbollah ca organizații teroriste. Săptămâna trecută, Argentina a desemnat Forța Quds (ramura IRGC responsabilă de operațiunile externe) în aceeași categorie. Washingtonul a susținut ambele mișcări diplomatic și probabil a oferit asistență tehnică pentru implementare.
Oficialii americani au discutat, de asemenea, despre promovarea unor desemnări similare în Chile, Peru și Panama, deși nu este clar dacă negocierile au început oficial. Totuși, indiciile sunt clare: toate cele trei țări au sau vor avea în curând guverne aliniate cu SUA, ceea ce le face ținte potențiale pentru lobby-ul anti-Iran.
Panama a declarat că nu a discutat încă subiectul cu SUA. Chile a refuzat să comenteze. Peru nu a răspuns solicitărilor de presă.
Operațiunile IRGC și dezbaterea despre Hezbollah
Cel mai recent caz de profil înalt care ilustrează prezența IRGC în America Latină este complotul de asasinare a ambasadorului israelian în Mexic, dejucat în 2025 de serviciile de securitate mexicane. Operațiunea, raportată inițial de Axios în noiembrie, ar fi fost orchestrată parțial de un ofițer sub acoperire al Forței Quds staționat la Caracas.
Hezbollah, aliatul libanez al Teheranului, operează de decenii în America Latină prin rețele ilegale de contrabandă, trafic de droguri și spălare de bani. Gruparea a orchestrat atacuri devastatoare în Argentina în anii ’90: bombardarea ambasadei israeliene la Buenos Aires (1992, 29 morți) și atentatul de la centrul comunitar AMIA (1994, 85 morți) — cel mai sângeros atac terorist din America înainte de 11 septembrie 2001.
Totuși, în comunitatea de informații americană există dezbateri semnificative privind forța reală a Hezbollah în regiune. Unii oficiali descriu operațiunile grupării ca bine organizate și ierarhice, controlate direct din Liban. Alții susțin că multe dintre activitățile atribuite Hezbollah sunt, de fapt, rezultatul donațiilor spontane din diaspora libaneză vastă din America Latină—remitențe care ajung întâmplător la persoane legate vag de organizație.
„Din punctul meu de vedere,” spune Rick de la Torre, „conducerea Hezbollah nu micromanageriază fiecare schemă criminală. Dar autorizează și beneficiază de o arhitectură globală de facilitare care include America Latină.”
Efectul-domino al capturării lui Maduro
Presiunile asupra Boliviei vin într-un context regional amplu: operațiunea militară americană din 3 ianuarie prin care președintele venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat și adus în SUA pentru a face față acuzațiilor de trafic de droguri.
Venezuela fusese pilonul principal al influenței iraniene în America Latină, oferind Teheranului trasee de contrabandă pentru petrol, aur și arme, în timp ce Hezbollah exploata coridoare de trafic de droguri pentru finanțare. După capturarea lui Maduro, noul guvern interimar de la Caracas a fost presat de Washington să reducă cooperarea economică și de securitate cu Iranul.
Prăbușirea regimului Maduro lasă Iranul fără ancora sa strategică în regiune, transformând Bolivia și Nicaragua în ținte și mai importante pentru presiunile americane.
Ce urmează: Răspunsul Boliviei și riscurile pentru Teheran
Decizia Boliviei va influența cascada de mișcări regionale. Dacă La Paz cedează presiunilor americane, Iranul va rămâne cu Nicaragua ca ultimul aliat ferm din America Latină—un partener izolat, sancționat și cu resurse limitate.
Dacă Bolivia refuză, riscă să piardă ajutorul american și să rămână într-o izolare economică chiar când economia sa se prăbușește sub greutatea datoriilor și a instabilității politice.
Pentru Teheran, pierderea Boliviei ar marca sfârșitul a două decenii de expansiune constantă în America Latină—o retragere strategică care ar limita sever capacitatea IRGC și Hezbollah de a opera în emisfera occidentală.
Surse: Reuters, Al-Monitor, Jerusalem Post, Times of Israel, RAND Corporation, Critical Threats Project
