Amnesty International a acuzat miercuri guvernul Israelului că desfășoară o campanie de „curățare etnică” împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată, susținând că strămutările forțate fac parte dintr-o politică de stat menită să faciliteze anexarea teritoriului.

Raportul, de 149 de pagini, afirmă că evacuările și presiunile care împing comunități palestiniene să plece nu sunt doar rezultatul violenței coloniștilor, ci un proces care „nu ar putea avea loc fără sprijinul guvernului”. Șefa organizației, Agnès Callamard, a declarat că „violența coloniștilor este o componentă centrală a unei campanii de curățare etnică sancționate de stat” și că ceea ce se vede este „o anexare deliberată, condusă de stat”, în încălcarea dreptului internațional.
Organizația a analizat 27 de cătune și sate din Cisiordania în care palestinienii au fost strămutați între 2023 și 2025. Cercetătorii au intervievat zeci de palestinieni și avocați, au discutat cu martori ai violenței coloniștilor, au urmărit peste 420 de videoclipuri și au analizat declarații guvernamentale și alte rapoarte.
Datele ONU invocate în material arată că peste 100 de sate din Cisiordania au fost „complet sau parțial golite” între ianuarie 2023 și aprilie 2026. Tot ONU a monitorizat peste 7.280 de „instanțe” de strămutare individuală a palestinienilor din cauza demolării locuințelor și altor structuri de către forțele israeliene, o cifră care include persoane strămutate de mai multe ori.
Amnesty susține că strămutarea la scară largă a comunităților beduine palestiniene este alimentată de violența coloniștilor, apariția de noi colonii și preluarea de către Israel a unor întinderi mari de teren neînregistrat. Grupurile pentru drepturi afirmă că acest tip de strămutare exista și înainte de 2023, dar s-a intensificat puternic după atacul Hamas din 7 octombrie 2023, care a declanșat războiul din Gaza.
În Cisiordania și Ierusalimul de Est trăiesc acum peste 700.000 de israelieni. Teritoriile au fost capturate de Israel în războiul din 1967, iar palestinienii le revendică drept părți ale unui viitor stat. Comunitatea internațională consideră în mod covârșitor coloniile israeliene ilegale, în timp ce Israelul spune că vede Cisiordania drept teritoriu disputat și că statutul final trebuie stabilit prin negocieri.
Israelul nu a răspuns imediat la raport. În trecut, autoritățile israeliene au respins acuzații similare, inclusiv pe cele de „curățare etnică”, catalogându-le drept expresia unei părtiniri îndelungate. Lideri israelieni au condamnat episoadele de violență deosebit de gravă ale coloniștilor evrei, dar au prezentat adesea aceste cazuri drept excepții.
Raportul apare pe fondul unei accelerări a extinderii coloniilor, criticată de palestinieni și de organizații pentru drepturile omului ca o încercare de a bloca formarea unui stat palestinian viitor. Amnesty spune că a identificat „zeci de proiecte de lege” în Knesset pentru extinderea dreptului civil și a jurisdicției israeliene asupra blocurilor de colonii și asupra instanțelor care judecă palestinieni și notează că parlamentul a aprobat recent o măsură care face pedeapsa cu moartea pedeapsa implicită pentru palestinienii din Cisiordania condamnați pentru uciderea israelienilor.
Grupul israelian Peace Now a raportat că 212 din cel puțin 363 de avanposturi existente în Cisiordania au fost create din 2023. Avanposturile sunt construite fără permisiunea autorităților israeliene; uneori sunt demontate, dar adesea sunt tolerate sau legalizate retroactiv.
Dror Etkes, care conduce grupul de monitorizare Kerem Navot, a declarat că, de la atacul din octombrie 2023, coloniștii „au preluat aproximativ 12,5% din teritoriul Cisiordaniei”, teren pe care palestinienii nu îl mai pot accesa sau traversa în siguranță.
În plan diplomatic, anul trecut președintele SUA Donald Trump a spus că nu ar permite Israelului să anexeze Cisiordania, iar o încetare a focului mediată de SUA între Israel și Hamas, menită să oprească războiul din Gaza, a recunoscut și aspirațiile palestiniene pentru statalitate. Amnesty a criticat, totodată, comunitatea internațională pentru lipsa de acțiune în oprirea strămutărilor.
Surse: NPR