Poliția și serviciile de securitate din Norvegia au percheziționat pe 15 septembrie sediul Telenor din Oslo, acuzând compania multinațională de telecomunicații, deținută majoritar de statul norvegian, că a ajutat și a instigat la comiterea de crime împotriva umanității în Myanmar și că a încălcat sancțiuni.
Foto: Bjoertvedt, CC BY-SA 4.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/4.0, via Wikimedia Commons
Ancheta vizează activitatea Telenor înainte ca grupul să iasă de pe piața din Myanmar, unde a operat până în martie 2022, când și-a vândut subsidiara, după lovitura de stat militară din februarie 2021 care a înlăturat guvernul ales democratic.
Presa publică norvegiană a relatat anterior, într-o investigație din august 2025, că înainte de retragere Telenor s-a conformat solicitărilor armatei de a preda date ale clienților. Potrivit acuzațiilor invocate în spațiul public, transmiterea unor informații precum jurnale de apeluri și date de localizare ar fi putut ajuta armata să urmărească, să captureze și să ucidă activiști pro-democrație, inclusiv pe Ko Jimmy, executat în iulie 2022.
Organizații ale societății civile au avertizat și asupra riscurilor legate de vânzarea subsidiarei, când compania se pregătea să o transfere către un joint venture între un grup libanez și Thein Win Zaw, un antreprenor birman despre care activiștii au spus că ar avea legături strânse cu armata.
Justice for Myanmar, descris ca un grup activist clandestin, a anunțat că a lucrat împreună cu International Commission of Jurists pentru a colecta dovezi documentare privind rolul companiei și a depus plângeri la poliție în decembrie 2024 și octombrie 2025. Separat, un grup de organizații ale societății civile a intentat un proces în octombrie anul trecut, susținând că firma a transmis datele a peste 1.200 de persoane.
Într-un demers distinct, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a constatat că Telenor a încălcat Ghidurile OECD pentru Întreprinderi Multinaționale privind conduita responsabilă în afaceri.
Cazul se desfășoară pe fundalul războiului civil din Myanmar, ajuns la aproape cinci ani și jumătate, declanșat după reprimarea violentă a protestelor pro-democrație de către armată. Un raport al ONU din septembrie 2025 a descris lovituri aeriene asupra școlilor și distrugerea satelor, iar în 2026 conflictul a escaladat în regiunea Magway, unde au fost raportate atacuri asupra satelor, incendieri de locuințe și folosirea dronelor pentru a ucide civili, inclusiv copii.
În ultimele luni, criza umanitară a fost agravată de inundațiile provocate de ploile musonice din iulie și august, care au izolat sate și au crescut riscurile de boală, în timp ce accesul la ajutor și provizii medicale rămâne limitat de puncte de control, închideri de drumuri și restricții de mișcare.
Sursa: Global Issues
