Argentina a cerut Tribunalului Internațional pentru Dreptul Mării să impună „măsuri provizorii” pentru oprirea activităților de hidrocarburi autorizate de Regatul Unit în apropierea Insulelor Falkland, escaladând o dispută veche de decenii asupra arhipelagului din Atlanticul de Sud.

Guvernul argentinian a transmis că solicitarea vizează împiedicarea Londrei să exploateze resursele de hidrocarburi de pe platoul continental al Bazinului Northern Falklands, în contextul proiectului offshore Sea Lion, condus de compania israeliană Navitas Petroleum împreună cu britanicii de la Rockhopper Exploration.
Demersul vine după ce Ed Miliband, secretarul de externe al Regatului Unit, a aprobat marți dezvoltarea câmpului Sea Lion, potrivit unei confirmări oferite de Navitas. Buenos Aires a anunțat încă din septembrie că a început proceduri de sancționare împotriva a peste 60 de companii și persoane legate de proiect și că intenționează să depună o plângere penală împotriva Navitas pentru operare în Falklands.
Londra a respins sancțiunile. Uma Kumaran, subsecretar de stat în Parlamentul britanic pentru teritoriile de peste mări, a declarat că măsurile argentiniene sunt „inacceptabile” și că „Insulele Falkland sunt britanice” și au dreptul să-și dezvolte resursele naturale.
În paralel, oficiali britanici au cerut „asigurări urgente” de la Interpol, după ce Argentina ar fi încercat să obțină „red notices” pentru arestarea unor persoane implicate în proiect. Guvernul britanic a cerut, într-o scrisoare către sediul Interpol din Lyon, ca astfel de solicitări să fie respinse ca fiind „motivate politic”, potrivit formulării citate. Interpol a indicat că va respecta articolul 3 din constituția sa, care interzice intervențiile sau activitățile de natură politică.
Autoritățile din Falklands au spus că folosirea Interpol a fost percepută drept o amenințare. Andrea Clausen, chief executive al guvernului insulelor, a declarat că cei vizați au analizat prevederile Interpol, dar a adăugat că speră ca organizația „nu ar lua neapărat măsuri”. În insule există, potrivit relatărilor, îngrijorări în rândul lucrătorilor din petrol și pescuit că ar putea fi vizați dacă ar călători, mai ales în America de Sud, unde revendicarea Argentinei are sprijin.
Argentina este așteptată să facă un pas suplimentar prin solicitarea unui arbitraj în baza Convenției ONU privind dreptul mării (Unclos), după expirarea unui ultimatum dat de președintele Javier Milei pe 28 septembrie, care cerea Regatului Unit să oprească proiectul în termen de două săptămâni. Dean Dent, membru al adunării legislative din Falklands, a declarat că guvernul britanic „lucrează din greu la un răspuns dur” și că a strâns o echipă de consilieri juridici.
Proiectul Sea Lion, urmărit de administrația locală din 2010, are un buget estimat la 1,8 miliarde de dolari (1,6 miliarde de euro), iar companiile implicate spun că intenționează să înceapă extracția la începutul lui 2028. Potrivit estimărilor prezentate, producția ar putea ajunge la 50.000 de barili pe zi și ar putea continua până la 35 de ani, iar autoritățile din Falklands analizează crearea unui fond suveran dacă proiectul are succes. Navitas a confirmat că doi contractori s-au retras din proiect din cauza îngrijorărilor legate de sancțiuni și că sunt în curs de înlocuire.
Disputa de suveranitate asupra arhipelagului, aflat la aproximativ 500 de kilometri de coasta sudică a Argentinei și format din circa 700 de insule, datează de aproape două secole. În 1982, cele două țări au purtat un război de 74 de zile, soldat cu 649 de militari argentinieni uciși, 255 de militari britanici și trei locuitori ai insulelor. În 2013, rezidenții au votat în proporție de 99,8% să rămână teritoriu britanic; Argentina a respins referendumul.
Surse: The Jerusalem Post, The Guardian, DW