Într-un moment în care rivalitatea sino-americană domină harta globală a comerțului, Curtea Supremă din Panama a anulat brusc concesiunea porturilor Balboa și Cristobal – controlate de o firmă din Hong Kong – declarând-o neconstituțională. Decizia, luată joi, nu doar răstoarnă un contract de 25 de ani, ci marchează o victorie tacită pentru agenda lui Donald Trump de a limita influența Beijingului asupra uneia dintre cele mai vitale artere maritime ale lumii.
Foto credit: U.S. Navy photo by Petty Officer 2nd Class Danielle Serocki, Public domain, via Wikimedia Commons
De la audit la lovitură de stat judiciară: ce s-a întâmplat cu adevărat
Totul a pornit dintr-un audit al Controlerului panamez, care a scos la iveală nereguli în prelungirea din 2021 a concesiunii acordate Panama Ports Company (PPC), subsidiară a gigantului hongkongez CK Hutchison. Fără a detalia un calendar clar, instanța a lăsat în aer viitorul operațiunilor, dar președintele José Raúl Mulino a intervenit rapid: porturile vor funcționa normal până la executarea deciziei, apoi vor trece temporar sub APM Terminals, brațul logistic al danezilor de la AP Moller-Maersk. „Panama avansează, porturile noastre vor opera fără întrerupere, servind lumea ca un centru logistic de excelență”, a asigurat Mulino într-un mesaj video, calmând spiritele investitorilor.
PPC, prinsă pe picior greșit – susține că nu a fost notificată – ripostează dur: decizia lipsește ca bază legală și pune în pericol mii de familii panameze dependente de porturi, plus certitudinea juridică a țării. Firma își rezervă toate opțiunile legale, în Panama sau în altă parte.
Rivalitatea superputerilor: Trump vs. Beijing, cu Panama la mijloc
Aici intră contextul fierbinte. Donald Trump, proaspăt reales, a pus Canalul Panama pe lista priorităților, cerând chiar returnarea sa sub control american și vizitând regiunea prin secretarul de stat Marco Rubio – prima sa oprire externă. Panama neagă orice influență chineză asupra canalului propriu-zis, dar Washingtonul vede porturile ca o chestiune de securitate națională. Beijingul nu s-a lăsat: guvernul din Hong Kong denunță „metode coercitive” străine care dăunează firmelor sale și sfătuiește companiile să-și reevalueze investițiile în Panama. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe chinez, Guo Jiakun, promite „toate măsurile necesare” pentru a proteja „firma chineză”.
Această evoluție nu e izolată: Canalul, prin care trec 5% din comerțul maritim global, a fost predat Panamei de SUA în 1999, dar acum devine câmp de bătaie în Războiul Rece 2.0. China, prin inițiativa Belt and Road, a investit masiv în infrastructură latino-americană, iar anularea vine după tensiuni similare în alte zone sensibile.
Analiștii prevăd că CK Hutchison, deținută de miliardarul Li Ka-shing, va accelera vânzarea porturilor rămase, dar sub lupa Beijingului – un deal care ar putea fi revizuit. Rămâne de văzut dacă Panama va reuși să atragă un nou concesionar fără haos, sau dacă SUA vor presa pentru un jucător „prietenos”.
Într-o lume unde porturile nu mai sunt doar afaceri, ci piese de șah geopolitic, Panama ne amintește: neutralitatea e un lux pe care puține țări și-l permit. Ce urmează? Un canal liniștit sau un nou front în rivalitatea globală?
Surse: The Guardian, South China Morning Post
