NATO dezvoltă o rețea digitală extinsă, formată din mii de senzori, drone, sateliți și instrumente de inteligență artificială, menită să depisteze cât mai devreme un posibil atac asupra statelor aliate și să oprească un agresor înainte ca acesta să pătrundă mai adânc pe teritoriul Alianței.
Inițiativa, descrisă în documente NATO obținute de presa germană, poartă numele Eastern Flank Deterrence Initiative (EFDI) și identifică explicit Rusia drept adversar potențial. Proiectul urmărește să întărească apărarea de la Finlanda până la România, pe o linie care include Estonia, Letonia, Lituania și Polonia, precum și frontiera cu Belarus, aliat apropiat al Moscovei.
Noua abordare este prezentată ca o schimbare de doctrină, de la „descurajare prin pedepsire” — în care forțele NATO ar respinge un atac și ar recuceri ulterior terenul pierdut — la „descurajare prin negare”, care vizează blocarea atacului încă din faze timpurii, astfel încât să nu poată avea succes.
Rețeaua este descrisă ca un „kill web”, o arhitectură digitală strâns conectată, cu redundanță: dacă un nod este scos din funcțiune, altele îi preiau imediat rolul. În această structură ar urma să fie integrate mijloace de colectare a informațiilor precum sateliți, drone de recunoaștere, radare, senzori la sol, camere și sisteme de supraveghere electronică, pentru monitorizarea continuă a activității de pe flancul estic.
Conceptul vizează și scurtarea lanțului decizional. În locul unui proces mai lent, în care informațiile sunt raportate către comandamente, analizate și apoi transformate în ordine de foc, datele colectate de statele membre ar urma să fie distribuite imediat într-o rețea comună. Inteligența artificială ar analiza fluxul în timp real pentru a crea o „imagine operațională comună”, rezumată de NATO prin principiul: „Vezi primul. Decizi primul. Lovești primul.”
NATO intenționează să folosească o abordare de tip „arhitectură deschisă”, care permite integrarea tehnologiilor furnizate de mai mulți contractori de apărare într-un sistem unificat „sensor-to-shooter”, conectat printr-o infrastructură denumită EFDI Data Backbone. Documentele menționează, între altele, Palantir Maven Smart System ca nucleu AI al inițiativei și includ un interceptor de drone bazat pe AI, Merops, dezvoltat de Perennial Autonomy, alături de capabilități de la companii precum RTX, Rheinmetall, Saab, Lockheed Martin și Boeing.
Un scenariu operațional descris în documente arată că, dacă o dronă detectează o formațiune blindată rusă, informația ar fi verificată imediat prin imagini satelitare, date radar și senzori la sol, iar comandanții ar selecta apoi mijloacele de angajare — de la drone și artilerie la lansatoare de rachete — în funcție de rază, probabilitatea de lovire și importanța țintei.
Oficialii americani subliniază că inițiativa nu înlocuiește armamentul convențional, ci îl completează. „EFDI nu înlocuiește tancurile, artileria, avioanele de vânătoare sau soldații. Este concepută pentru a ajuta la păstrarea puterii lor de luptă și pentru a le oferi comandanților mai mult timp și un avantaj decizional”, a declarat maiorul Matt Blubaugh, purtător de cuvânt pentru US Army Europe and Africa.
Blubaugh a adăugat că „EFDI ne cumpără timp și claritate, dar la finalul zilei soldații, tancurile și aeronavele sunt în continuare necesare pentru a securiza și a menține terenul.” Documentele menționează că Leopard 2, M1 Abrams, lansatoarele HIMARS, artileria și avioanele F-35 rămân „coloana vertebrală” a apărării, în timp ce noul strat digital ar urma să detecteze, să întârzie și să angajeze forțele atacatoare înainte ca trupele convenționale să intre în contact.
Planificarea include și o „zonă înaintată” în care sisteme fără echipaj — drone, roboți tereștri, senzori și alte platforme autonome — ar confrunta primele o forță atacatoare, pe ideea că „mașinile, nu soldații, ar trebui să absoarbă atacul inițial”, pentru a câștiga timp și a conserva unitățile de luptă.
Inițiativa este prezentată și ca o adaptare la lecțiile războiului din Ucraina, unde utilizarea pe scară largă a dronelor cu cost redus, a sistemelor robotice și a senzorilor a devenit o componentă centrală a luptei. Documentele indică faptul că NATO urmărește să compenseze avantajele Rusiei în „masă și momentum” — număr mare de trupe și capacitatea de înaintare rapidă — prin detectare timpurie și lovire mai rapidă.
Presiunea asupra flancului estic a crescut și după aderarea Finlandei la NATO în 2023, care a extins semnificativ granița comună NATO-Rusia, transformând frontiera estică a Alianței într-o linie continuă de la nordul Europei până la Marea Neagră.
Surse: Business Insider
