Prima zi a președintelui american la Forumul Economic Mondial s-a transformat într-un spectacol diplomatic fără precedent: amenințări directe către aliați, scurgeri de mesaje confidențiale și o escaladare a crizei Groenlandei care pune sub semnul întrebării însăși Alianța Nord-Atlantică.
Foto credit: Gage Skidmore, CC BY-SA 3.0 https://creativecommons.org/licenses/by-sa/3.0, via Wikimedia Commons
Davos, 20 ianuarie 2026 – Forumul Economic Mondial din acest an, desfășurat sub motto-ul optimist „Spiritul Dialogului”, s-a deschis luni în condiții de tensiune extremă, după ce președintele american Donald Trump a lansat o serie de atacuri publice împotriva aliaților europeni în ajunul participării sale la eveniment.
Într-o furtună de postări pe Truth Social difuzate în timpul nopții de luni spre marți, Trump a publicat mesaje text private trimise de președintele francez Emmanuel Macron și de secretarul general NATO, Mark Rutte, a amenințat Franța cu tarife vamale de 200% la vinuri și șampanie, și a reafirmat că anexarea Groenlandei reprezintă un „imperativ de securitate națională și globală” din care „nu se poate da înapoi”.
Mesajele scurse: Macron cere dialog, Rutte oferă susținere
Cel mai exploziv moment a venit când Trump a făcut publice conținutul mesajelor personale primite de la Emmanuel Macron. În textul publicat pe Truth Social, liderul francez își exprimă susținerea pentru politicile americane în Siria și Iran, dar admite că „nu înțelege” ce face Trump în legătură cu Groenlanda.
„Prietenul meu, suntem total pe aceeași linie în Siria. Și în Iran”, scrie Macron în mesajul vizibil și pe platformele media internaționale. „Dar nu înțeleg ce faci cu Groenlanda. Hai să încercăm să construim lucruri mari. Pot organiza o întâlnire G7 după Davos, joi, la Paris. Pot invita ucrainenii, daneziis, sirienii și rușii separat. Hai să luăm cina împreună în Paris joi, înainte să te întorci în SUA. Emmanuel.”
Un oficial francez a confirmat pentru Politico autenticitatea mesajului și a declarat că utilizarea amenințărilor tarifare pentru a influența politica externă a Franței este „inacceptabilă și ineficientă”. Surse apropiate Palatului Élysée au indicat că Macron nu intenționează să accepte invitația lui Trump de a se alătura controversatului „Board of Peace” (Consiliu pentru Pace), din respect pentru Organizația Națiunilor Unite.
Trump a răspuns cu sarcasm la refuzul lui Macron: „Nimeni nu-l vrea pentru că oricum va fi în curând scos din funcție. Voi pune un tarif de 200% pe vinurile și șampania lui și se va alătura.”
În același timp, Trump a publicat și un mesaj de la secretarul general NATO, Mark Rutte, care adoptă un ton conciliant și laudativ: „Domnule Președinte, dragă Donald, ceea ce ai realizat astăzi în Siria este incredibil. Voi folosi intervențiile mele media la Davos pentru a sublinia munca ta acolo, în Gaza și în Ucraina. Sunt angajat să găsesc o cale de rezolvare pentru Groenlanda. Abia aștept să te văd. Al tău, Mark.”
Un oficial NATO a confirmat autenticitatea mesajului pentru Daily Beast, demonstrând strategia lui Rutte de a menține angajamentul SUA în alianță prin ton deferențial față de Trump.
Groenlanda: De la revendicare la criză trans-atlantică
Obsesia lui Trump pentru Groenlanda a escaladat rapid dintr-o provocare retorică într-o criză diplomatică de proporții. Președintele american a declarat că insula arctică, teritoriu autonom al Danemarcei, este „imperative for National and World Security” și că „there can be no going back” (nu se poate da înapoi).
Pe lângă mesajele scurse, Trump a postat imagini generate cu AI care îl arată pe el, pe vicepreședintele JD Vance și pe secretarul de stat Marco Rubio plantând drapelul american în zăpadă lângă un indicator: „Groenlanda, teritoriu SUA, înființat 2026.”
Luni seară, Trump a refuzat să excludă opțiunea unei acțiuni militare pentru preluarea insulei când a fost întrebat de jurnaliști. De asemenea, a avertizat Norvegia că nu mai are „obligația de a gândi exclusiv la pace”, invocând faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2025 – deși premiul nu este acordat de guvernul norvegian.
Europa răspunde: Summit de urgență și amenințări cu retorsiuni
Reacția Europei a fost rapidă și neobișnuit de fermă. Duminică, opt țări – Marea Britanie, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Olanda, Norvegia și Suedia – au emis o declarație comună în care avertizează că acțiunile lui Trump riscă o „spirală descendentă periculoasă” și subminează relațiile transatlantice.
Danemarca a decis să boicoteze complet Forumul de la Davos, deși fusese invitată oficial. Un purtător de cuvânt al WEF a confirmat luni că „guvernul danez nu va fi reprezentat la Davos în această săptămână”, subliniind gravitatea crizei.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a denunțat în discursul său de marți de la Davos tarifele propuse drept „o greșeală, în special între aliați de lungă durată” și a promis că răspunsul Europei va fi „neclintit, unit și proporțional”.
„A ne arunca într-o spirală descendentă ar servi doar adversarilor pe care amândoi suntem atât de dedicați să-i ținem în afara peisajului strategic”, a declarat von der Leyen, anunțând un „val masiv de investiții europene” în Groenlanda și oferind cooperare SUA pe securitatea arctică.
Uniunea Europeană se pregătește să impună tarife de retorsiune în valoare de 93 miliarde euro asupra produselor americane dacă Trump implementează amenințarea sa cu un tarif de 10% asupra țărilor europene care se opun revendicărilor sale asupra Groenlandei. Macron face presiuni pentru activarea Instrumentului Anti-Coerciție al UE, un mecanism puternic care oferă autorităților europene competențe extinse de a restricționa accesul pe piața UE.
Joi seară, liderii UE vor organiza un summit de urgență la Bruxelles dedicat exclusiv răspunsului european la criza Groenlandei.
„Board of Peace”: Viziunea lui Trump pentru o nouă arhitectură globală
În paralel cu criza Groenlandei, Trump încearcă să convingă liderii mondiali să se alăture controversatului său „Board of Peace” – inițial conceput pentru a supraveghea reconstrucția Fâșiei Gaza, dar ale cărui mandate par să se extindă rapid.
Conform unui draft al statutului văzut de Bloomberg, țările participante ar trebui să plătească 1 miliard de dolari pentru un loc permanent la „consiliu”, în timp ce desemnările pe trei ani nu necesită contribuție financiară. Până acum, doar Ungaria, condusă de Viktor Orbán – un apropiat al lui Trump – a acceptat fără echivoc invitația.
Turcia, Emiratele Arabe Unite și chiar Rusia au fost, de asemenea, invitate, provocând îngrijorări în rândul aliaților europeni că „consiliul” ar putea submina rolul Organizației Națiunilor Unite. Mai mulți oficiali europeni au declarat pentru Reuters că mandatul „Board of Peace” „pare să confere o competență globală”, depășind cu mult reconstrucția Gaza.
Trump dorește ca statutele complete și mandatul consiliului să fie semnate la Davos joi, dar scepticismul este răspândit. Macron consideră că mecanismul „ar putea submina potențial Națiunile Unite, ceea ce Franța consideră non-negociabil.”
„SUA s-au întors”: Declarațiile administrației Trump
În ciuda tensiunilor vizibile, membrii administrației Trump au încercat să normalizeze situația. Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat marți la Davos că „SUA s-au întors” și că „aceasta este forma în care arată leadership-ul american”, îndemnând partenerii să „respire adânc” și să lase situația să „se desfășoare”.
„Cred că relațiile noastre nu au fost niciodată mai apropiate”, a susținut Bessent, aparent contrazicând realitatea diplomatică de pe teren.
Delegația americană la Davos este cea mai mare din istoria participării SUA la forum, incluzând secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Trezoreriei Scott Bessent, emisarul special pentru Orientul Mijlociu Steve Witkoff și consilierul Jared Kushner. SUA au deschis două sedii în orașul elvețian – una dintre ele o biserică transformată în loc de evenimente – semnalând intențiile Washingtonului de a-și reafirma poziția de lider global.
Davos 2026: Un test pentru ordinea internațională post-1945
Prezența simultană la Davos a lui Trump, Macron, cancelarului german Friedrich Merz, premierului canadian Mark Carney și a vicepremierului chinez He Lifeng transformă forumul din acest an într-o raritate: un loc de întâlniri față în față între lideri, într-o eră în care influența G7 și G20 a scăzut dramatic.
Discursul lui Trump, programat pentru miercuri, este așteptat cu o combinație de curiozitate și teamă. Analiștii consideră că această ediție a WEF ar putea marca un punct de inflexiune în relațiile transatlantice, punând sub semnul întrebării angajamentele de securitate americane față de Europa și viitorul NATO.
După cum remarca un oficial european sub protecția anonimatului: „Teama noastră este că disputele despre Groenlanda, despre comerț și despre Board of Peace fac parte dintr-o destrămare mai amplă a relației transatlantice, care ar putea pune sub semnul întrebării angajamentul SUA față de securitatea europeană și alianța militară NATO.”
Forumul Economic Mondial își justifică tema din acest an – „Spiritul Dialogului” – dar Global Risk Report al WEF avertizează sumbru: „Regulile și instituțiile care au stat multă vreme la baza stabilității sunt asediate într-o nouă eră în care comerțul, finanțele și tehnologia sunt folosite ca arme de influență.”
În Alpii elvețieni, sub strălucirea zăpezii proaspete și zgomotul avioanelor private, elitele globale încearcă să navigheze ceea ce mulți descriu drept cea mai gravă criză a ordinii internaționale de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial.
Surse: Washington Post, CNBC, Al Jazeera, PBS, NPR, Euronews, NBC News, Daily Beast, Bloomberg, Yahoo News, The Telegraph, Politico
