La Forumul Economic Mondial (WEF) de la Davos, președintele SUA, Donald Trump, și-a intensificat public cererea ca Groenlanda să fie transferată Statelor Unite, declarând că vrea „negocieri imediate” pentru achiziționarea teritoriului danez, dar că nu va folosi forța. Discursul său – susținut în stațiunea elvețiană și urmărit de mii de lideri politici și de afaceri – a venit pe fondul îngrijorărilor tot mai mari ale aliaților SUA privind planurile lui Trump legate de Groenlanda, al amenințărilor cu tarife punitive și al unor noi tensiuni transatlantice care au dominat agenda Davos 2026.
„Vrem doar un loc numit Groenlanda”
Adresându-se liderilor globali, Donald Trump, Președintele Statelor Unite, a declarat că este „în căutarea unor negocieri imediate pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite”. El a descris Groenlanda drept „neapărată într-un punct strategic cheie” și a susținut că „doar Statele Unite pot proteja această masă uriașă de pământ, această bucată uriașă de gheață, să o dezvolte și să o îmbunătățească și să o facă astfel încât să fie bună pentru Europa și sigură pentru Europa și bună pentru noi”.
Trump a afirmat că SUA au nevoie de insulă pentru a asigura securitatea națională americană și a insistat că „aveți nevoie de proprietate ca să o apărați. Nu o puteți apăra pe un contract de închiriere. Cine naiba vrea să apere un acord de licență sau un contract de închiriere?”.
El a spus că are „un respect extraordinar” pentru oamenii din Groenlanda și Danemarca, însă a repetat ideea că nicio națiune nu poate apăra Groenlanda în afară de SUA.
„Nu vreau să folosesc forța… dar vom ține minte”
În același discurs, Donald Trump, Președintele SUA, a exclus preluarea Groenlandei prin forță: „Oamenii au crezut că voi folosi forța. Nu trebuie să folosesc forța, nu vreau să folosesc forța, nu voi folosi forța”.
În același timp, el a formulat un avertisment direct către cei care resping ideea: „Puteți spune «da» și vom fi foarte recunoscători. Sau puteți spune «nu» și vom ține minte”. Trump a adăugat și o frază care a stârnit reacții: „Probabil nu vom obține nimic decât dacă folosesc o putere și o forță excesive. Am fi, sincer, de neoprit”, precizând imediat că nu va proceda astfel.
Liderii Danemarcei și Groenlandei respinseseră anterior avansurile lui Trump, conform relatărilor.
Tarife punitive, „spirală periculoasă” și avertismente europene
Apariția lui Trump la WEF a avut loc după ce a amenințat cu taxe de import americane mari împotriva Danemarcei și a altor șapte aliați, dacă nu negociază un transfer al Groenlandei. În Davos, Trump a spus că va impune tarife punitive începând cu 1 februarie, pentru a pune presiune pe opozanții unei vânzări a insulei arctice către SUA.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat că noi tarife americane asupra Uniunii Europene ar fi „o greșeală”.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a transmis la conferință un mesaj de respingere a presiunilor: „Noi preferăm respectul în locul bătăușilor”.
În plus, opt țări europene au avertizat asupra unei „spirale periculoase în jos” dacă Casa Albă nu își schimbă direcția, pe fondul escaladării tensiunilor comerciale și politice.
NATO, Articolul 5 și confuzia „Islanda”–Groenlanda
În discursul său, Donald Trump, Președintele SUA, a pus din nou sub semnul întrebării angajamentul NATO de a apăra Statele Unite: „Noi vom fi acolo pentru ei 100%, dar nu sunt sigur că ei ar fi acolo pentru noi”. El a continuat: „Cu toți banii pe care i-am cheltuit, cu tot sângele, transpirația și lacrimile, nu știu dacă ei ar fi acolo pentru noi”. Și a adăugat: „Cu siguranță nu sunt acolo pentru noi pe Islanda [probabil a vrut să spună Groenlanda]”.
Remarcile vin în pofida acordului de apărare colectivă al NATO, cunoscut ca Articolul 5, care stipulează că un atac împotriva unui membru este considerat un atac împotriva tuturor. Articolul 5 a fost declanșat o singură dată, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 asupra SUA, când toți aliații au răspuns pozitiv.
Trump a susținut că predarea Groenlandei către SUA nu ar reprezenta o amenințare pentru NATO, lăudându-l pe „excelentul secretar general” al alianței și salutându-l pe Mark Rutte, prezent în sală. Totuși, el a revenit repetat la ideea că SUA ar fi avut „o înțelegere proastă” în NATO, finanțând protecția altor țări europene: „Dăm atât de mult și primim atât de puțin în schimb”.
The Guardian relatează ca, în timpul intervenției, Trump a părut de mai multe ori să confunde Groenlanda cu Islanda, după ce s-a referit la Groenlanda ca la o „bucată de gheață” și a menționat Islanda de două ori când vorbea despre planurile de a obține controlul asupra Groenlandei, o insulă mult mai mare. Într-un alt moment, el a susținut că „Islanda” ar fi provocat marți o scădere a prețurilor acțiunilor, deși piețele au căzut ca urmare a amenințării sale de a impune noi tarife asupra a opt țări europene. Islanda este un stat independent între Groenlanda și Regatul Unit, iar Trump nu vorbise anterior despre dorința de a prelua acea insulă.
„Fără noi, ați vorbi germană” și atacuri la adresa unor lideri
Donald Trump, Președintele SUA, a invocat al Doilea Război Mondial ca justificare pentru cererea privind Groenlanda: „Fără noi, acum ați vorbi cu toții germană, sau poate puțin japoneză”. El a afirmat că Danemarca ar fi fost depășită de Germania „după doar șase ore de lupte”, ceea ce ar fi determinat SUA să intervină „cu mari costuri și cheltuieli”.
Discursul – descris ca „rambling” și care a durat „cu mult peste o oră” – a inclus și atacuri la adresa mai multor ținte: Elveția, președintele Franței Emmanuel Macron, președintele în exercițiu al Rezervei Federale, Jerome Powell, și congresmena Ilhan Omar, născută în Somalia.
În schimb, Trump a spus că are „o relație foarte bună cu [Rusia] președintele [Vladimir] Putin și cu președintele Xi [Jinping al Chinei]”.
Economie, „miracol” și respingerea „noii escrocherii verzi”
Trump a început prin a se concentra pe economie, susținând că „are loc un miracol” în economia SUA și proclamând că țara sa este „motorul economic” al lumii: „Când Statele Unite urcă, voi urmați”.
El a enumerat ceea ce a numit realizări economice din primele 12 luni ale celui de-al doilea mandat: „aproape deloc inflație”, scăderea prețurilor la benzină și creștere economică rapidă. Trump a afirmat că sub predecesorul său democrat, Joe Biden, „eram o țară moartă. Acum suntem cea mai fierbinte țară de oriunde în lume”.
În același discurs, Trump a respins tranziția de la combustibili fosili la energie curată, pe care a numit-o „noua escrocherie verde”. „Vreau ca Europa să o ducă grozav, vreau ca Marea Britanie să o ducă grozav; stau pe una dintre cele mai mari surse de energie din lume și nu o folosesc”, a spus el, adăugând: „Sunt mori de vânt peste tot în Europa, sunt mori de vânt peste tot și sunt niște ratați”.
Sosire cu întârziere, elicopter la Davos și „cozi ca la concert”
Donald Trump a ajuns în Elveția miercuri, cu întârziere, după ce o problemă electrică la Air Force One a forțat o oprire neplanificată la o bază americană și schimbarea avionului, întârziind semnificativ sosirea la Zurich. Inițial, el era programat să vorbească la 2:30 p.m. (1330 GMT), însă acest lucru urma să fie amânat. După aterizarea la Zurich, Trump a călătorit cu elicopterul la Davos. Casa Albă a declarat că sosirea târzie nu îi va afecta discursul programat către liderii globali.
Un oficial al Casei Albe, discutând cu reporterii la bordul Air Force One, a spus că Trump va vorbi și despre noul său „Board of Peace” („Consiliu al Păcii”), care va supraveghea reconstrucția Gazei, și că președintele are programate mai multe întâlniri bilaterale. În relatările de la Davos s-a menționat și că Trump ar putea atinge subiectul unei recente operațiuni americane care l-a înlăturat pe Nicolas Maduro din Venezuela.
În Davos, atmosfera a fost descrisă ca una de anticipare, dar și de anxietate și confuzie privind ce va spune președintele SUA, în timp ce pe străzi se vehiculau expresii precum „ordinea globală schimbată” și „tensiuni transatlantice”, mulți sperând totuși că acestea pot fi aplanate amiabil.
În interior, sala plenară de 900 de locuri în care Trump s-a adresat WEF era plină, iar delegații care nu au putut intra au așteptat pe scările care duc spre sală pentru a prinde o privire asupra președintelui, urmărind discursul pe telefoane și laptopuri. Potrivit SCMP, „sute” dintre cei bogați și puternici ai lumii au stat la o coadă uriașă pentru un loc, într-un tablou comparat cu un concert rock: după o așteptare de „două ore”, ușile sălii congresului WEF s-au închis, iar mulți au fost nevoiți să se înghesuie pentru locuri în „patru” săli de tip overflow, pentru a-l urmări la televizor. În mulțimea exclusivistă s-au aflat directori ai unor companii de top, academicieni și politicieni – inclusiv președintele Letoniei, Edgars Rinkevics, care la un moment dat a rămas blocat la coadă, până când un ajutor l-a ghidat în altă parte. „E ca un festival rock”, a spus un participant, iar o altă persoană a urmărit pe telefon aterizarea elicopterului lui Trump în stațiunea montană.
Julia Binder, IMD Business School, a spus: „Mă aștept la ce e mai rău. Din ce știm despre Trump, el are mereu nevoie să aibă toată atenția și are nevoie de un mesaj-șoc”.
Întâlniri și dosare paralele: Zelenski, Witkoff și Merz
Donald Trump a anunțat că se va întâlni cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, la Davos joi, după ce anterior spusese că întâlnirea va avea loc miercuri, însă biroul liderului ucrainean a comunicat că acesta nu se află la WEF, ci la Kiev. În intervenția sa, Trump a sugerat chiar că Zelenski „ar putea fi în public chiar acum”, în ciuda poziției biroului ucrainean.
Trump a declarat că un acord pentru a opri războiul din Ucraina – care durează de „aproape patru ani” – este „destul de aproape” și a spus că există „o ură anormală” între Zelenski și președintele Rusiei, Vladimir Putin. „Trebuie să-l oprim… Cred că sunt într-un punct acum în care pot veni împreună și pot încheia un acord. Și dacă nu o fac, sunt proști”, a adăugat el, referindu-se la cei doi lideri.
Separat, Kremlinul a declarat că se așteaptă ca o întâlnire între Vladimir Putin și trimisul special american Steve Witkoff să aibă loc la Moscova joi.
În plan european, agenția germană DPA a relatat că întârzierea zborului lui Trump face improbabilă păstrarea întâlnirii programate miercuri cu cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, care urma să aibă discuții bilaterale cu președintele american înainte de discurs. DPA a citat surse guvernamentale anonime, iar Reuters a transmis o relatare similară. Merz spusese că speră să discute cu Trump la Davos, miercuri, despre Groenlanda, amenințările tarifare și așa-numitul „Board of Peace” pe care președintele vrea să-l înființeze. Merz, deja în Elveția, este programat să se adreseze WEF joi.
„Board of Peace” și avertismentul lui Baerbock: ONU „sub atac”
Annalena Baerbock, Președinta Adunării Generale a ONU și fost ministru de externe al Germaniei, a avertizat la Davos că Națiunile Unite sunt „sub atac direct”: „De la începutul acestui an, … a devenit și mai clar că nu mai cântăm cu toții după aceeași partitură, iar din această cauză, tot mai multe state membre ezită atunci când circumstanțele cer convingere principială”. „ONU nu este doar sub presiune, ci sub atac direct”, a spus Baerbock.
Ea a subliniat că „Board of Peace”, pe care Trump urmează să îl prezideze personal, a primit un mandat clar privind Gaza din partea Consiliului de Securitate al ONU. Totodată, s-a arătat că organismul, însărcinat de ONU cu reconstrucția Gazei, ar putea să-și extindă rolul și la alte conflicte – o mișcare pe care criticii o văd ca o provocare la adresa autorității ONU și care nu este acoperită de o rezoluție ONU.
Baerbock a cerut statelor să apere ordinea internațională bazată pe reguli, avertizând că pacea globală și stabilitatea economică depind de aceasta: „Marea majoritate a țărilor știu că pacea internațională este polița lor de asigurare de viață și că regulile globale sunt, de asemenea, necesare pentru succesul economiilor și dezvoltării lor”.
Carney avertizează asupra „coerciției”, Trump îl atacă direct
În contextul în care amenințarea lui Trump de a impune tarife punitive asupra a opt țări europene – acuzate că i-ar bloca pretenția asupra Groenlandei – a dominat discuțiile din Davos în această săptămână, Mark Carney, prim-ministrul Canadei, a folosit discursul său de marți pentru a avertiza țările de talie medie să se unească în fața „coerciției” americane: „Puterile de mijloc trebuie să acționeze împreună, pentru că dacă nu suntem la masă, suntem în meniu”.
Trump l-a vizat direct pe Carney în discursul său, susținând că Canada a avut „multe gratuități” din partea SUA: „Canada trăiește datorită SUA: ține minte asta, Mark, data viitoare când faci declarațiile tale”.
Surse: The Guardian, SCMP, DW
