În câteva ore de la uciderea lui „El Mencho”, au aparut aproximativ 250 de baraje rutiere cu vehicule incendiate. De data aceasta, nu mai vorbim doar despre o „lovitură” împotriva crimei organizate. Vorbim despre un test brutal de suveranitate: cât de repede poate un cartel să oprească o regiune – și cât de pregătit este statul mexican să preia controlul fără să arunce țara într-o spirală a represaliilor.
Nemesio Rubén Oseguera Cervantes, „El Mencho”, liderul CJNG (Cartelul Jalisco Noua Generație), a murit după ce a fost rănit grav în confruntări cu armata în timpul unei operațiuni de capturare, în Tapalpa (statul Jalisco). De aici începe partea care contează pentru restul lumii: reacția în lanț a fost imediată, coordonată și suficient de amplă încât să blocheze autostrăzi, să închidă transportul public, să anuleze cursuri și evenimente, să lovească bănci și să forțeze companii aeriene să taie zboruri.
Un „cod roșu” care spune mai mult decât o măsură de ordine publică
Guvernatorul statului Jalisco, Pablo Lemus Navarro, a decretat „cod roșu”, a suspendat transportul public și a anulat evenimentele de masă și cursurile față în față. În Guadalajara, oraș care va găzdui meciuri la Cupa Mondială FIFA 2026, martorii au filmat coloane de fum, iar relatările vorbesc despre oameni care au fugit pentru adăpost inclusiv în zona aeroportului, pe fondul temerii de atacuri de represalii.
În Puerto Vallarta, un oraș turistic emblematic pe coasta Pacificului, turiști citați de Reuters au descris atmosfera drept „zonă de război”. Iar dacă turismul simte primul șocul, economia locală îl plătește pe termen lung: imaginea de „destinație sigură” se reconstruiește greu, mai ales când avertismentele oficiale se multiplică.
Operațiunea: o victorie tactică, un risc strategic
Ministerul mexican al apărării a spus că operațiunea a fost „planificată și executată” de forțele speciale, cu sprijinul informațiilor furnizate de SUA (descrise drept „informații complementare”). Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt, l-a numit pe El Mencho o „țintă majoră” și un traficant de fentanil, confirmând sprijinul de intelligence american. În paralel, un oficial al apărării SUA a indicat pentru Reuters implicarea Joint Interagency Task Force-Counter Cartel, o structură lansată discret anul trecut pentru cartografierea rețelelor de cartel de pe ambele părți ale frontierei.
Dar aici apare dilema: când o captură/neutralizare se bazează pe cooperare bilaterală, ea devine și muniție politică. În ultimele luni, Donald Trump a crescut presiunea asupra Mexicului pe tema drogurilor și migrației, mergând până la a amenința cu acțiuni militare împotriva cartelurilor. În acest climat, orice operațiune reușită e prezentată ca „dovadă” că presiunea funcționează – iar orice val de violență, ca dovadă că Mexicul „nu controlează” situația.
Cartelul ca actor paramilitar: adevărata moștenire a CJNG
CJNG nu este doar o rețea de trafic. Este o organizație care a normalizat arsenalul și tactica paramilitară: atacuri asupra armatei, inclusiv asupra elicopterelor, utilizarea dronelor pentru lansarea de explozibili și instalarea de mine. În 2015, o încercare de capturare a lui El Mencho s-a soldat cu doborârea unui elicopter militar cu lansator de rachete. În 2020, cartelul a încercat o asasinare în plin Mexico City, cu grenade și arme de mare putere, împotriva șefului poliției capitalei de atunci, astăzi secretar federal pentru securitate.
Asta schimbă întrebarea de fond: dacă un cartel poate răspunde ca o forță insurgentă, cât de realist este să vorbim despre „decapitare” ca soluție? Mike Vigil, fost șef al operațiunilor internaționale din cadrul DEA, a numit acțiunea „una dintre cele mai semnificative” din istoria traficului de droguri. Corect. Dar semnificația nu garantează finalul.
Haosul de după: cifrele care descriu o țară în tensiune
În urma morții lui El Mencho, violențele s-au extins în cel puțin o duzină de state, potrivit BBC, cu blocaje și vehicule incendiate. În alte relatări, baraje „narco” au fost văzute în cel puțin opt state: Jalisco, Guanajuato, Nayarit, Michoacán, Colima, Guerrero, Tamaulipas și Zacatecas.
Au existat circa 250 de blocaje rutiere la nivel național, dintre care 65 în Jalisco (conform CBS, partener BBC). Ulterior, cabinetul de securitate mexican a spus că au rămas active patru blocaje în Jalisco. Tot cabinetul a anunțat 25 de arestări (11 pentru participare la acte violente și 14 pentru jafuri), magazine incendiate și aproximativ 20 de sucursale bancare atacate.
În privința bilanțului direct al operațiunii, apar diferențe între surse: Ministerul apărării mexican a indicat patru membri CJNG uciși la Tapalpa și trei militari răniți; Karoline Leavitt a vorbit despre trei membri ai cartelului uciși, trei răniți și doi arestați; The Guardian a relatat că El Mencho a murit împreună cu cel puțin șase presupuşi complici, dintre care trei ar fi decedat în timpul transportului aerian spre Mexico City, și că au fost reținuți doi suspecți cu arme inclusiv lansatoare capabile să doboare aeronave și să distrugă vehicule blindate. În plus, un oficial local din Jalisco, sub protecția anonimatului, a oferit Associated Press un tablou și mai sumbru, cu decese în rândul Gărzii Naționale și al altor structuri, inclusiv în contextul unei revolte în penitenciar.
Aceste discrepanțe nu sunt un detaliu tehnic: ele arată cât de greu este să obții claritate într-o criză în desfășurare și cât de repede se transformă informația în instrument politic.
Miza globală: fentanil, frontiera de 3.145 km și „exportul” de insecuritate
SUA oferiseră 15 milioane de dolari recompensă pentru informații care să ducă la capturarea lui El Mencho. Motivul e simplu: fentanilul. CJNG este considerat de DEA la fel de puternic precum Sinaloa și ar avea prezență în toate cele 50 de state americane, alimentând piața cu cocaină și câștigând miliarde din fentanil și metamfetamine.
De aici, efectul domino: când Washingtonul își vede comunitățile lovite de opioide, presiunea pe Mexic devine constantă; când Mexicul lovește un lider de cartel, reacția internă poate paraliza orașe, poate speria investitori și poate pune în dificultate evenimente globale precum Cupa Mondială.
Și întrebarea incomodă rămâne: moartea lui El Mencho slăbește CJNG sau îl fragmentează în facțiuni mai imprevizibile? Istoria recentă a cartelurilor sugerează că „golul de putere” rareori aduce liniște. De multe ori aduce concurență, vendete și o piață a violenței în care civilii plătesc factura.
Surse: BBC(AP), The Guardian(Reuters)
